duminică, 26 decembrie 2010

Prietenul meu din Hypernori

"Omul, de altfel, nu este decat memoria lui, se stie… ; e sigma locurilor, faptelor, intamplarilor si oamenilor in care si impreuna cu care a trait, personalizand spatio-temporal un punctisor de pe Fatza Zeului din care si prin care se-ntampla tot ceea ce se-ntampla…"

"[...]ideea Planetei-Ou: care inseamna [....] pur si simplu crestere: dezvoltarea uneia si aceleiasi Fiintze, de la Alfa la Omega, de la Inceput la Sfarsit, din Samantza Originara in Samantza Finala… In aceasta conceptie, nimic nu mai e cum a fost: totul este nou, din ce in ce mai nou, din ce in ce mai complex, din ce in ce mai desavarsit… ; nu exista decat un singur Eu, personalizat spatio-temporal (cel putin in aceasta faza a Evolutiei) prin miriade de alte egouri, pana cand se vor crea toate conditiile, vba aia, ca toate hypopstazele astea (cele ce-au fost, sunt si vor fi) sa redevina Una, Unul… Va dati seama cam cum se va simti acest Unul la Sfarsita Sfarsiturilor, daca si noi, astia, de azi pe maine, putem spune ca uneori ne-am simtit f.fericiti.. ? Asta, presupunand ca scopul Existentei e fericirea, iar nu altceva, dreq, aloo… ups"


Calea, adevaru’ si viata cea mai frumoasa metafora atribuita vreodata Celui care a fost,Celui ce este si Celui ce va fi INCEPUTUL SI SFIRSITUL ,ALFA SI OMEGA,opera unui genialissim mester(maestru)al cuvantului imbogatit, prin derivari ,compuneri ,schimbari rapide si unice ,prin multiple verbe jucause ce-i face pe unii sa se piarda cu firea in fata usurintei cu care gaseste modalitati de exprimare intr-o limba ro adevarata,devenind din ce in ce mai incomod prin refuzul folosirii aschiilor lemnoase, din discursurile comunisto-ceausiste .

O limba ro curata ca lacrima ,care da stralucirea de diamant abia scos din roca de kimberlit. La inceput ,cand il descoperi ,aproape nu-l bagi in seama, asa de bine se ascunde printre celelalte semipretioase ce-l inconjoara si-l acopera adeseori, dar incet si cu rabdare ii determini karatele provenite din strafundurile-i vulcanice,ancestrale. Deranjeaza deseori prin replici taioase dar lipsite de morga.

De aceea,cum singur constata ,fiind tangibil este deseori confundat cu comunul.Unii chiar ii reproseaza alaturarea lui ,vulgului . Consider ,din contra ,ca trocmai acest lucru ii face scrierea vie .Au fost cativa cei care au remarcat ca el nu are nimic in comun cu "ceilalti", ci ca poarta din matrice originalitatea,pe care si-o aroga, cu constiinta celui care considera ca lucrul bine facut ar trebui si recunoscut.

Acesta este prietenul meu,mare scriitor,care acum ,la vreme de bajenie pt sufletul meu mi-a stat alaturi,cu vorbele lui echilibrate.Ii multumesc !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu