Acceptare vs dezamagire

Am urmarit in ultimul timp cu mult interes,parcursul negocierilor in vederea ocuparii portofoliilor in noul guvern al Romaniei.Toate canalele media au fost asaltate de pseudoanalisti care mai de care mai pofticiosi in a-si varsa veninul. Nu si-l mai ejectasera in ultima perioada,ocupati fiind cu veninul electoral din campania unuia sau altuia dintre patronii pt care lucreaza.
Delatiunile din toate partile mi-au obosit timpanele,ochii si chiar mintea ,uneori . Mi-e greu sa accept ca o presa independenta poate toca zile intregi propria prostie si lipsa de profesionalism.Mi-e greu sa accept ca politica se face asa,fara independenta si cu lipsa de profesionalism.Dar pentru asta n-am sa ma arunc niciodata ,nici macar intr-un pahar de bere.
De aici porneste si marea mea dezamagire.Noi ca popor si tara nu ne putem accepta conditia.Si nu inteleg, de ce?Ce este asa de complicat in a accepta faptul ca suntem un popor de plangaciosi,de oameni fara initiativa,ca ne multumim cu putin,ca suntem invidiosi pe cei ce reusesc,ca suntem mincinosi ,rai si furaciosi chir si atunci cind este vorba de noi insine,ca suntem atat de puturosi,incit nici macar o data la patru ani nu ne miscam fundul sa ne exercitam unul din putinele drepturi pe care le avem.Votul!Daca ne-am duce ,nimeni n-ar mai indrazni sa nu ne ia in seama.
Tot ce vedem acum este rodul delasarii noastre,al fiecaruia si al tuturor.Nu stim altceva decit sa tocam cu totii frunza la caini,sa stam cu bratele incrucisate si sa asteptam ca altii sa faca ceva pentru noi sau eventual sa ne cada din cer.Carcotim pe la colturi, sau pe ecranele televizoarelor,fara a fi in stare sa construim ceva pe un lucru continut si asumat.Am fost la vot,nu sunt de acord cu ce-a iesit,dar de aici si pana la faptul ca n-o sa iasa nimic din aceasta "monstruoasa cualitie" este drum .Ii detest pe cei ce se reped sa traga concluzii ,pe cei care arunca cu pietre .Ii etichetez pe ei mai intai ,ca diletanti,inaintea celor care vor fi la putere.Cind vom invata sa iertam si sa acceptam ,acest popor greu incercat este pe calea cea buna.Cu convingerea ca sunt constituita altfel decat multi altii si pt ca nu ma numar printre cei 70% dintre conationalii mei electori ,voi trai de aici incolo cu speranta, ca totdeauna "un nou inceput "are sanse 50/50 sa fie de bine.Compromiterea unor oameni politici in care am crezut si pentru care am militat ar fi de neacceptat pentru mine si atunci voi avea ,de buna seama ,ocazia sa-mi aleg alt crez si o alta orientare in care sa ma regasesc.Pana atunci insa voi fi optimista.