M-a scos soţul in oras !!!! Nu ca n-ar vrea sa ma scoată mai des,dar intamplari ca cea de-aseara ma obosesc psihic din ce in ce mai tare,asa ca-mi voi menaja picioarele-mi batrane, care-mi vor mai trebui, poate, vreo perioada .
Am iesit sa mai vad Bucurestiul,pentru ca din cartierul marginas in care imi duc veacul, plin de betoane otova,am zis eu, nu prea se vede la adevarata lui valoare.Pacaleala !!!!!
Am ajuns in buricul targului,ca de,acolo sunt cainii cu covrigi in coada ,dupa care alearga orice "periferic" si, dupa ce am colindat prin Centrul Vechi ,pe care l-am gasit in aceeasi stare, ca si anul trecut,desfundat ,plin de praf,cu gunoaie si rochii de mirese in vitrine, dar arhiaglomerat de vizitatori si consumatori de "cool"-luri si"hot"-uri (ca n-am alte expresii la indemana) ,unde "sa ma contactezi" a luat locul unei intalniri amicale ,unde dialogul intre cei asezati la mese se face neaparat pe sticla unui iPod sau iPhone de ultima generatie ,ne-am indreptat pasii spre Bulevard,ca sa putem pleca de unde veniseram .Am dat de Spitalul Coltea ,
care redat peisajului,asa cum ii sta bine unui monument istoric,face nota discordanta prin maretiea noii infatisari ,cu tot ce-l inconjoara.Spre Pasajul Universitatii pe partea spitalului,aglomeratie ! Traversam,ca de,curiozitatea-i mare la batrani si ce sa vezi ,concert in plina strada."Visul unor sinfonii de vara", parca asa se intituleaza evenimentul artistic, care se desfasoara acolo din mai si pana la sfarsitul lui septembrie,o initiativa salutara a primariei sect 3,intr-un loc frumos amenajat cu bancute ,cu gazon englezesc, cu scaune ,cu politie locala si cu spectatori care asteapta sambata si duminica de la 19:30
evolutia artistica a diverselor trupe,orchestre si solisti ,interpreti de alta factura, decat maneaua,populara sau usoara atat de gustate.Ne asezam, curiosi si dornici de sunete profesioniste conform afisului si asteptam in liniste momentul ce va sa vie ! Si-a venit ! O orchestra de alamuri si un cor mixt,care au incercat sa interpreteze arii celebre din opere si operete . Pt asistenta trecuta bine de 70 de ani ,caritatea momentului a fost probabil binevenita,deci,aplaudata frenetic, insa pt urechile mele sensibile, supliciu' a fost extenuant si a culminat ireversibil in momentul in care doi tineri din apropiere,pe acordurile solemne ale lui Verdi,n-au mai indurat sclavia "locurilor" in care sezusera fredonand zgomotos, ci s-au ridicat, ca sclavii din Nabucco la....DANS .
Am plecat inmarmurita de" Libertatea"pe care si-o poate lua prostia si incultura, chiar si intr-un spatiu in care acordurile nu erau la inaltimea asteptarilor, iar ingaduinta era un atribut al respectului de sine,daca nu pt prestatori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu