sâmbătă, 8 octombrie 2011

Apple si visul lui Platon


Sa te fereasca Dumnezeu sa ai o parere in Romania !......

Disparitia unei persoane naste controverse incredibile, pe toate canalele de socializare virtuala. Spre disperarea unora, curg prea multe laude, cuvinte fara acoperire sau lacrimi, ca si cand acea persoana ar facea parte din lumea vegetala aurie ,insamantata an de an pt Burta si nu din tagma geniilor umane, care rar, dar apasat lasa urme adinci in evolutia speciei .... ! un mar a cazut... si ce ?.. a mai cazut odata unu' !... Ar trebui sa ne facem ca nu observam , ca la inceputul acestei toamne tarzii s-a stins ca o lumanare, cel care de n ori s-a ridicat singur ,de la 0 (zero) , cu tenacitatea invingatorului si a ajuns pe culmile gloriei ; NU ca a inventat IPod , IPad, IPhone, MacBookPro...->MacPro, etc, il ridica la calificativul de "geniu", ci ca el a indeplinit visul lui Platon - a creat un lider filosof universal si o opera de arta geniala , care capteza toata intelepciunea omenirii, de cand s-a cracanat ea si pana acushica, na ! In asta consta geniul Apple, pe care toti ar trebui, nu sa-l plangem sau sa-l denigram , ci sa-i fim recunoscatori, ca a mai dat un shut in cur vietii asteia , care nu se pricepe decat sa-nchida usi si sa-ti intoarca dosuri. A creat nu numai dpdv material un produs genial, ci si un mod de viata, a dat omenirii ceea ce-i trebuia la aceasta data -accesul la toleranta; a ajuns in varf, a constatat ca e cam singur pe-acolo(deci,aloo,e larg locu'!!!!! ) si ...a plecat, in virtualitate bineinteles !

Toata aceasta intamplare care a animat hiperspatiul virtual mi-a adus aminte de o pilda , care suna cam asa :

Un crestin stand de vorba cu Dumnezeu l-a intrebat : Doamne, as vrea sa stiu, cum e Raiul si cum e Iadul?
Dumnezeu l-a condus pe om catre doua usi. A deschis una dintre usi, iar omul a privit inauntru. In mijlocul incaperii se afla o masa mare, rotunda. Pe masa se afla un vas mare cu tocana, care mirosea foarte bine si care l-a facut pe om sa -i ploua-n gura,de pofta. Oamenii care stateau la masa erau insa slabi si bolnaviciosi. Pareau a fi infometati. Tineau linguri cu manere foarte lungi care le erau legate de brate si astfel puteau ajunge la vas pentru a le umple cu tocana; dar din cauza manerelor mai lungi decat propriile maini, nu puteau duce la gura lingurile pline.
Omul s-a infiorat la vederea suferintei lor.
Atunci Dumnezeu a spus: "Acum ai vazut Iadul"
Au mers apoi catre cealalata camera si au deschis usa. Arata la fel ca si prima. Se gasea acolo o masa mare si rotunda, cu un vas mare de tocana care iti lasa gura apa. Oamenii de la masa erau echipati cu acelasi gen de linguri, dar acestia pareau bine hraniti si durdulii, radeau si vorbeau intre ei.
Omul, mirat se intoarse catre Dumnezeu : - nu inteleg,Doamne..!
-Este foarte simplu, a spus Dumnezeu. Este nevoie de inteligenta si bunatate in viata ca sa ajungi in Rai. Acesti oameni sanatosi au invatat sa se hraneasca unul pe celalalt, in timp ce ceilalti,din Iad s-au gandit doar la ei insisi !

7 comentarii:

  1. Oricand raiul poate deveni un iad, si invers!

    RăspundețiȘtergere
  2. ....Alfa si Omega,agonia si extazul, ura si iubirea ,ridicolul si sublimul -variantele pe care ni le-a pus Dumnezeu la dispozitie ,sau sunt capetele unui drum care le leaga si depinde de constinta launtrica a fiecaruia in ce punct al drumulului se situeaza ?

    RăspundețiȘtergere
  3. Mda, nu intru-n controverse de acest gen, un festival de epitafuri e, probabil, o bună ocazie pentru a admira diverse stiluri ale genului, nici unul, cred, "la înălţimea" celui tradiţional la noi.

    Parabola,suficient de sugestivă pentru a înţelege tipul de personalitate a creatorului Apple, explică perfect pe unde trebuie s-o iei când ajungi la răscruce, ca să nu te rătăceşti.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nora Damian,multumesc de vizita si comentariu, ma onoreaza profund,dar ma si obliga in acelasi timp :)M-au enervat, sa-ti spun drept toti aceia care au simtit nevoia sa reproseze trecerea cu usurinta peste ziua de nastere a lui Tutea,lucru care, nu este tocmai ok,dpmdv,pt ca ”subiectele”,nu prea se incadrau in aceleasi tip de abordare,plus ca nationalismul afisat in exces si cand trebuie si cand nu trebuie,nu este pe gustul meu ,considerand ca devine desuet sa-l alaturi mortii unei personalitati care a schimbat din temelii existenta noastra .Dupa mine,valorile nationale cu statut de simbol,ar trebui scoase la lumina ,precum un tablou f valoros din spatiul sau de conservare, din cand in cand, pt ca generatii viitoare sa apuce a se bucura de frumusetea lui. Parerea mea !

    RăspundețiȘtergere
  5. Timpul limitat imi obstructioneaza un raspuns mai detaliat.
    Nu tatonam niste marimi antagonice, ci niste caracteristici, considerate bune, dar care se afla, dintr-o cruda realitate, mereu in opozitie: rapid si puternic, hotarat si flexibil, confortabil si sportiv, frumos si destept, etc.
    Daca omogenitatea echipei executive este de dorit, in cazul leguitorului caracteristica eterogena este vitala. Din pacate, asa cum spuneam, in practica cele doua se contrazic reciproc. Iar pentru ca lumea nu are rabdare, mizeaza mai mult pe rapiditatea omogenitatii, decat pe profunzimea diversitatii.
    Asa ca, tocmai pentru a sustine prima caracteristica, e preferabil sa renunti la cealalta. Ba chiar s-o transformi intr-o deficienta … ca s-o ignori mai usor!

    RăspundețiȘtergere
  6. Ultimul meu comentariu ar fi trebuit sa-l postez la "manipulare, manipulare ...". Scuze pentru eroare!

    RăspundețiȘtergere
  7. M-am prins dar, nu stiu sa mut de colo - colo problema :)

    RăspundețiȘtergere