"Este exclusă orice asociere cu figuri evocate de dumneavoastră (Dan Diaconescu, Gigi Becali n.r.). O asemenea inițiativă este o insultă la adresa celor care vor noutate, o Nouă Republică"
http://www.b1.ro/stiri/politica/mihail-neam-u-fondatorul-noua-republica-este-o-insulta-ca-diaconescu-sau-becali-sa-faca-parte-dintr-o-mi-care-populara-12198.html
Iar cine asculta si se uita, in continuare,la ultimile zvarcoliri indelug comentate ale securistului bashinos si slinos, nu-si da seama (oare?) ca, din punct de vedere politic ,varanul bulbucat isi arunca prin tunurile catodice(tot ne place aceasta sintagma) ultimii stropi de otrava securisto-comunista? Tare-mi zburda imaginatia la cate dezvaluiri voi asista, cat de curand ,cand scarpinandu-se in fund dupa modelul mogulului,slugile-i acum loiale il vor parasi,rand pe rand .
Iluziile mele in privinta celui pe care-l credeam echilibrat si incoruptibil,ce mai, un mare caracter s-au epuizat in aceasta seara cand shocata vad cat de usor poate cataloga un tinar initiator al unei miscari - ce-si doreste a aduna de prin pustie, liberalii rataciti ai perioadei post Tariceanu - legionar !
Si asta numai pt ca ti s-a parut,asa, ca acolo unde ei isi expun ideile,iar tu te-ai dus si i-ai piscarit de zor, oamenii nu te-au ales reper al adevarului suprem , sau ca nu accepta ca o minte luminata ca a ta sa aplece urechile la toate incercarile vechilor beneficiari ai sistemului pcr de a trimite in derizoriu munca unor vizioari si reformatori sadea .Pai cum drea !!!!!... in afara de noi si cei ce ne ridica osanale restu ”e niste prosti”!!!!!!! Si mai vbim de frustrari ??????????????
Sunt shocata, pur si simplu, pt intunecarea mintii ce-o credeam odata beton, cand ecuatia este simplissima: acesti tineri sustinatori ai unei noi Republici, impreuna cu liberalii si crestin democratii din PDL vor sa lase in afara jocului fosilele comunistoide ,inclusiv pe cele portokaki care s-au opus si se opun inca reformarii statului. Despre ce ”lustratie” sa vorbim acum dupa 22 de ani in care vechile structuri au avut intinse tentaculele influente in toate sferele de activitate? Asta,miscarea asta ,ce-o fi? sau nu-i convine lui Iliesiu, termenu si apelu ? Sunt shocata spun,ca-mi facusem sperante in privinta abilitatii unora de a distinge nuante intr-un razboi al mintii,ce dureaza de 22 de ani ! Bree !!!! aici e vba de tara si nu de o republica ploiesteana !!!!!!!!!!
miercuri, 28 septembrie 2011
duminică, 25 septembrie 2011
M Eliade -despre prietenie
Mi se pare că foarte mulţi oameni îşi fac despre sinceritate o idee atît de puţin clară, încît ajunge mai degrabă o superstiţie. Se spune: a fi sincer înseamnă a nu ascunde nimic celuilalt, a nu măslui nimic, a te deschide de tot. Exact; dar criteriul acestei sincerităţi îl are întotdeauna celălalt, nu tu. Eşti considerat sincer nu “cînd nu ascunzi nimic” celuilalt – ci cînd nu ascunzi ceea ce se aşteaptă de la tine să nu ascunzi. Este paradoxal, dar aşa e; sinceritatea ta se verifică nu prin tine, ci prin celălalt. Eşti sincer numai cînd spui ceea ce vrea şi ceea ce se aşteaptă altul de la tine să spui.
Dacă mărturiseşti unei prietene că e frumoasă şi inteligentă, în timp ce ea nu e nici una, nici alta – nu eşti sincer. Dacă îi spui că e urîtă şi foarte puţin deşteaptă, eşti sincer. Dar dacă îi mărturiseşti că toate acestea n-au absolut nici o importanţă, că ai avea alte lucruri de spus (de pildă, că îşi macină timpul într-un mod stupid, că trăieşte o himeră, că îşi închipuie o sumă de lucruri care o depărtează de adevăr şi de, hai să spunem, fericire) – atunci nu eşti nici sincer, nici nesincer, eşti nebun. “Sinceritatea” este o voluptate amară pe care o caută fiecare dintre noi; amară pentru că adesea ne face să suferim; şi totuşi o voluptate, pentru că ni se descoperă cele ce voiam să aflăm, şi, mai ales, pentru că ne satisface acea eternă sete de a se vorbi de noi, de a constata că existăm (deoarece atragem atenţia celorlalţi), că nu ne învîrtim într-o lume nefavorabilă (e ciudat cît de mult ne temem de o lume “defavorabilă”, de un mediu străin, cu care nu putem comunica, faţă de care nu putem fi “sinceri”); de a ne verifica şi justifica, într-un cuvînt, existenţa. Vrem să fie lumea sinceră cu noi ca să ne asigurăm că nu sîntem singuri. Nimic nu dă mai mult decît sinceritatea acea certitudine că sîntem înconjuraţi de prieteni, de oameni care ne iubesc; că nu sîntem singuri. De aceea, în ceasurile de mare singurătate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, se caută unul pe altul; tocmai pentru a anula acel înspăimîntător sentiment al solitudinii, al izolării definitive. Este şi sinceritatea un aspect al instinctului de conservare, ca atîtea altele.
Numai că, aşa cum am spus mai sus, sinceritatea aceasta este o superstiţie a noastră, nu o realitate. Deoarece ni se cere să spunem numai acele lucruri sau acele adevăruri pe care le aşteaptă tovarăşul nostru.
În fond, şi sinceritatea participă la acea foarte complicată clasă de sentimente şi orgolii care se numeşte, în bloc, prietenie – şi care, trebuie s-o recunoaştem, constituie una dintre cele mai serioase motive pentru a iubi viaţa. Şi în prietenie se întîmplă acelaşi lucru ca şi în sinceritate: eşti iubit nu pentru ceea ce eşti tu, ci pentru ceea ce vede şi crede prietenul tău în tine. Tu, omul, eşti sacrificat întotdeauna. Ca şi în “sinceritate”, în prietenie nu poţi fi tu însuţi. Eşti iubit nu pentru tine – ci eşti iubit pentru ceea ce poţi da, ceea ce poţi justifica, sau verifica, sau contrazice, sau afirma în sentimentele prietenului. Şi nu te poţi plînge, pentru că şi tu faci la fel: toată lumea face la fel…
Ceea ce întristează oarecum într-o prietenie este faptul că fiecare dintre prieteni sacrifică libertatea celuilalt. Şi înţeleg prin “libertate” suma posibilităţilor lui, voinţa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite. Eşti iubit pentru că prietenii s-au obişnuit cu tine să te vadă pe stradă, să te întîlnească la cafenea sau pe terenul de sport, s-au obişnuit să-i întovărăşeşti la cinemtograf sau la vizite, să-ţi placă, în general, cele ce le plac şi lor, să gîndeşti, iarăşi în general, ceea ce gîndesc şi ei.
Dacă însă într-o zi vrei să fii liber, şi vrei să faci altceva decît ceea ce se aşteaptă ei de la tine să faci – atunci numai eşti un bun prieten; atunci incomodezi, oboseşti, stînjeneşti. Cîteodată eşti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tăi libertăţii tale: toleranţa…
Prietenia cea mai încercată îţi dezvăluie uneori ziduri de nestrăbătut; parcă ţi-ar spune: “Pînă aici te-am urmat, pînă aici te-am lăsat să intri; de-acum, eşti un carghios, eşti absurd, eşti ridicol; nu te mai pot urma!”. Încercam zilele trecute să vorbesc cu cîţiva prieteni despre moarte – şi am cunoscut încă o dată tristeţea de-a vedea cît de multe ziduri există între noi. Parcă mi-ar fi spus: “Dragă, fii serios şi lasă prostiile la o parte!”. Ei nu voiau să simtă că ceea ce le par lor prostii poate însemna pentru mine o problemă esenţială. Ei nu înţelegeau că s-ar putea discuta o asemenea problemă, că o puteau combate – dar nicidecum demite dispreţuitor sau indiferenţi. De multe ori m-am întrebat ce-ar spune prietenii mei dacă aş săvîrşi un act compromiţător, dar cerut urgent de libertatea mea; dacă, de pildă, m-aş converti la iudaism, sau la baptism, sau aş deveni luptător de circ, sau campion de biliard; ceva, în sfîrşit, care i-ar incomoda şi i-ar nelinşti. Ei n-ar judeca schimbarea din punctul meu de vedere. Ei n-ar încerca să treacă o clipă în mine, ca să-mi înţeleagă nebunia. M-ar decreta pur şi simplu nebun, poate m-ar tolera, sau poate m-ar lăsa cu desăvîrşire singur.
O prietenie nu se verifică în aşa-numitele “ceasuri grele” ale viţeii. O prietenie se verifică numai prin capacitatea de libertate pe care i-o acorzi celuilalt. A ajuta pe un prieten în nevoie, a-l încălzi cu mîngîierile tale, a-l încuraja cu “sincerităţile” tale nu înseamnă nimic. Altele sînt adevăratele probe ale prieteniei: a nu-i încălca libertatea, a nu-l judeca prin punctul tău de vedere (care poate fi real şi justificabil, dar poate nu corespunde experienţei destinului celuilalt), a nu-l preţui prin ceea ce îţi convine sau te amuză pe tine, ci pentru ceea ce este pentru el însuşi, prin ceea ce trebuie el să realizeze ca să ajungă un om, iar nu un simplu manechin.
Toate acestea însă nu ţi le cere nimeni, după cum nimeni nu-ţi cere adevărata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreşte el. Nu uitaţi că într-o prietenie nu contează numai ceea ce ia celălalt. Fiecare luăm mai puţin decît ar trebui. Acesta este marele nostru păcat: că nu ni-e sete de mult, că ne mulţumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atîta spaimă de ridicol. Nu numai că nu dăm pe cît ar trebui, dar şi luăm cu mult mai puţin decît ni se ofera…
Dacă mărturiseşti unei prietene că e frumoasă şi inteligentă, în timp ce ea nu e nici una, nici alta – nu eşti sincer. Dacă îi spui că e urîtă şi foarte puţin deşteaptă, eşti sincer. Dar dacă îi mărturiseşti că toate acestea n-au absolut nici o importanţă, că ai avea alte lucruri de spus (de pildă, că îşi macină timpul într-un mod stupid, că trăieşte o himeră, că îşi închipuie o sumă de lucruri care o depărtează de adevăr şi de, hai să spunem, fericire) – atunci nu eşti nici sincer, nici nesincer, eşti nebun. “Sinceritatea” este o voluptate amară pe care o caută fiecare dintre noi; amară pentru că adesea ne face să suferim; şi totuşi o voluptate, pentru că ni se descoperă cele ce voiam să aflăm, şi, mai ales, pentru că ne satisface acea eternă sete de a se vorbi de noi, de a constata că existăm (deoarece atragem atenţia celorlalţi), că nu ne învîrtim într-o lume nefavorabilă (e ciudat cît de mult ne temem de o lume “defavorabilă”, de un mediu străin, cu care nu putem comunica, faţă de care nu putem fi “sinceri”); de a ne verifica şi justifica, într-un cuvînt, existenţa. Vrem să fie lumea sinceră cu noi ca să ne asigurăm că nu sîntem singuri. Nimic nu dă mai mult decît sinceritatea acea certitudine că sîntem înconjuraţi de prieteni, de oameni care ne iubesc; că nu sîntem singuri. De aceea, în ceasurile de mare singurătate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, se caută unul pe altul; tocmai pentru a anula acel înspăimîntător sentiment al solitudinii, al izolării definitive. Este şi sinceritatea un aspect al instinctului de conservare, ca atîtea altele.
Numai că, aşa cum am spus mai sus, sinceritatea aceasta este o superstiţie a noastră, nu o realitate. Deoarece ni se cere să spunem numai acele lucruri sau acele adevăruri pe care le aşteaptă tovarăşul nostru.
În fond, şi sinceritatea participă la acea foarte complicată clasă de sentimente şi orgolii care se numeşte, în bloc, prietenie – şi care, trebuie s-o recunoaştem, constituie una dintre cele mai serioase motive pentru a iubi viaţa. Şi în prietenie se întîmplă acelaşi lucru ca şi în sinceritate: eşti iubit nu pentru ceea ce eşti tu, ci pentru ceea ce vede şi crede prietenul tău în tine. Tu, omul, eşti sacrificat întotdeauna. Ca şi în “sinceritate”, în prietenie nu poţi fi tu însuţi. Eşti iubit nu pentru tine – ci eşti iubit pentru ceea ce poţi da, ceea ce poţi justifica, sau verifica, sau contrazice, sau afirma în sentimentele prietenului. Şi nu te poţi plînge, pentru că şi tu faci la fel: toată lumea face la fel…
Ceea ce întristează oarecum într-o prietenie este faptul că fiecare dintre prieteni sacrifică libertatea celuilalt. Şi înţeleg prin “libertate” suma posibilităţilor lui, voinţa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite. Eşti iubit pentru că prietenii s-au obişnuit cu tine să te vadă pe stradă, să te întîlnească la cafenea sau pe terenul de sport, s-au obişnuit să-i întovărăşeşti la cinemtograf sau la vizite, să-ţi placă, în general, cele ce le plac şi lor, să gîndeşti, iarăşi în general, ceea ce gîndesc şi ei.
Dacă însă într-o zi vrei să fii liber, şi vrei să faci altceva decît ceea ce se aşteaptă ei de la tine să faci – atunci numai eşti un bun prieten; atunci incomodezi, oboseşti, stînjeneşti. Cîteodată eşti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tăi libertăţii tale: toleranţa…
Prietenia cea mai încercată îţi dezvăluie uneori ziduri de nestrăbătut; parcă ţi-ar spune: “Pînă aici te-am urmat, pînă aici te-am lăsat să intri; de-acum, eşti un carghios, eşti absurd, eşti ridicol; nu te mai pot urma!”. Încercam zilele trecute să vorbesc cu cîţiva prieteni despre moarte – şi am cunoscut încă o dată tristeţea de-a vedea cît de multe ziduri există între noi. Parcă mi-ar fi spus: “Dragă, fii serios şi lasă prostiile la o parte!”. Ei nu voiau să simtă că ceea ce le par lor prostii poate însemna pentru mine o problemă esenţială. Ei nu înţelegeau că s-ar putea discuta o asemenea problemă, că o puteau combate – dar nicidecum demite dispreţuitor sau indiferenţi. De multe ori m-am întrebat ce-ar spune prietenii mei dacă aş săvîrşi un act compromiţător, dar cerut urgent de libertatea mea; dacă, de pildă, m-aş converti la iudaism, sau la baptism, sau aş deveni luptător de circ, sau campion de biliard; ceva, în sfîrşit, care i-ar incomoda şi i-ar nelinşti. Ei n-ar judeca schimbarea din punctul meu de vedere. Ei n-ar încerca să treacă o clipă în mine, ca să-mi înţeleagă nebunia. M-ar decreta pur şi simplu nebun, poate m-ar tolera, sau poate m-ar lăsa cu desăvîrşire singur.
O prietenie nu se verifică în aşa-numitele “ceasuri grele” ale viţeii. O prietenie se verifică numai prin capacitatea de libertate pe care i-o acorzi celuilalt. A ajuta pe un prieten în nevoie, a-l încălzi cu mîngîierile tale, a-l încuraja cu “sincerităţile” tale nu înseamnă nimic. Altele sînt adevăratele probe ale prieteniei: a nu-i încălca libertatea, a nu-l judeca prin punctul tău de vedere (care poate fi real şi justificabil, dar poate nu corespunde experienţei destinului celuilalt), a nu-l preţui prin ceea ce îţi convine sau te amuză pe tine, ci pentru ceea ce este pentru el însuşi, prin ceea ce trebuie el să realizeze ca să ajungă un om, iar nu un simplu manechin.
Toate acestea însă nu ţi le cere nimeni, după cum nimeni nu-ţi cere adevărata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreşte el. Nu uitaţi că într-o prietenie nu contează numai ceea ce ia celălalt. Fiecare luăm mai puţin decît ar trebui. Acesta este marele nostru păcat: că nu ni-e sete de mult, că ne mulţumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atîta spaimă de ridicol. Nu numai că nu dăm pe cît ar trebui, dar şi luăm cu mult mai puţin decît ni se ofera…
sâmbătă, 24 septembrie 2011
La balamucul trist !
Prin '73 - '74 , aveam in biroul in care lucram, un coleg mult mai varstnic decat mine, pe care, din cauza decretului din'68, il blagoslovise Dumnezeu si Ceausescu cu un baietel,diferenta intre primul nascut- o dra draguta cam de seama mea- si cel de-al doilea, fiind cam de 15 ani. Bietul om care si-asa era cam "plecat" de felul lui, din cauza greutatilor financiare in prag de batranete se manifesta adesea printr-o totala lipsa de chef si nerabdare,iar cand trebuia sa iasa sa-si plimbe odrasla, sentimentul de frustrare i se accentua ; apatic si indiferent se lasa plantat de bietu' copil in fata vitrinei de la libraria din piata "infratirea dintre popoare" din Bucurestii Noi, unde micutul se delecta privind jucariile ,cele mai multe din tabla vopsita in culori vii, facandu-si vise ca se va alege,la un moment dat, cu una din ele!
Intr-o zi vine colegu' la birou si povesteste aceeasi secventa cu care ne pitrocea creierii,ca a iesit cu baiatul la plimbare,ca n-avea cheful si energia sa-i faca fata,dar totusi l-a scos,bla,bla, iar noi plictisite la randu-ne de poveste , aruncandu-ne priviri complice, am si sarit cu ce credeam ca urmeaza....libraria ; el ne surprinde insa si ne asigura ca libraria a iesit din "traseu". Pai cum? l-am intrebat, curioase. Copilul si-a dorit un autobus ,ne-a raspuns, stiti ca n-am bani(platea omu' rate la un apartament la bloc, iar nevasta nu-i muncea) si i-am taiat-o clar: uita-te bine la el, ca nu ti-l cumpar ! si de atunci, nu mai vrea sa trecem pe-acolo! Dl Niculescu, pt ca asa il chema pe om a ramas proverbial si dupa ce s-a pensionat . Il numeam, nu cum il chema, ci "uita-te bine ca nu-l mai vezi".
De ce mi-am amintit de acest episod? pt ca asa imi pare mie ca s-a intamplat cu Romania si cu....Europa asta batrana si plictisita, pastrand proportiile bineinteles . O Europa care nu a folosit metode contraceptive , ci din contra s-a afundat in placerile dragostei de bani cat a poftit, fara sa se protejeze : a finanţat mai degrabă speculatorii decît antreprenorii,a lăsat fără nici un control fondurile speculative,a obligat întreprinderile, băncile şi companiile de asigurări să înscrie activele în conturile lor la valoarea pieţei, care creşte şi scade ca urmare a speculaţiilor, a impus băncilor reguli contabile care nu oferă nici o garanţie pentru buna gestionare a riscurilor şi care, în caz de criză, contribuie la agravarea situaţiei, şi nu la amortizarea şocului. A fost o nebunie al cărui preţ il plăteşte acum, doamna asta batrana si fara minte, care s-a mai si impuiat pe deasupra .
Este clar ca suntem niste copii nedoriti, nascuti cam tarziu si cu toate ca noi am inteles demult ca depindem de crizele ei menopauzante, cu bufeuri si transpiratii pe coloana vertebrala ce se resimt de la sapte poste i-am acceptat orice stare de lehamite , alegand sa stam cuminti si iubitori sa nu suparam cumva ca existam ; ni s-au dat de multe ori sperante, la schimb cu temele pe care trebuia sa ni le facem, de fiecare data altele, din ce in ce mai grele si mai scumpe,obligatoriu politice, ca la sfarsit sa ni se spuna:
"uitati-va lung,ca n-o sa primiti nimic - n-avem si pt voi "
Intr-o zi vine colegu' la birou si povesteste aceeasi secventa cu care ne pitrocea creierii,ca a iesit cu baiatul la plimbare,ca n-avea cheful si energia sa-i faca fata,dar totusi l-a scos,bla,bla, iar noi plictisite la randu-ne de poveste , aruncandu-ne priviri complice, am si sarit cu ce credeam ca urmeaza....libraria ; el ne surprinde insa si ne asigura ca libraria a iesit din "traseu". Pai cum? l-am intrebat, curioase. Copilul si-a dorit un autobus ,ne-a raspuns, stiti ca n-am bani(platea omu' rate la un apartament la bloc, iar nevasta nu-i muncea) si i-am taiat-o clar: uita-te bine la el, ca nu ti-l cumpar ! si de atunci, nu mai vrea sa trecem pe-acolo! Dl Niculescu, pt ca asa il chema pe om a ramas proverbial si dupa ce s-a pensionat . Il numeam, nu cum il chema, ci "uita-te bine ca nu-l mai vezi".
De ce mi-am amintit de acest episod? pt ca asa imi pare mie ca s-a intamplat cu Romania si cu....Europa asta batrana si plictisita, pastrand proportiile bineinteles . O Europa care nu a folosit metode contraceptive , ci din contra s-a afundat in placerile dragostei de bani cat a poftit, fara sa se protejeze : a finanţat mai degrabă speculatorii decît antreprenorii,a lăsat fără nici un control fondurile speculative,a obligat întreprinderile, băncile şi companiile de asigurări să înscrie activele în conturile lor la valoarea pieţei, care creşte şi scade ca urmare a speculaţiilor, a impus băncilor reguli contabile care nu oferă nici o garanţie pentru buna gestionare a riscurilor şi care, în caz de criză, contribuie la agravarea situaţiei, şi nu la amortizarea şocului. A fost o nebunie al cărui preţ il plăteşte acum, doamna asta batrana si fara minte, care s-a mai si impuiat pe deasupra .
Este clar ca suntem niste copii nedoriti, nascuti cam tarziu si cu toate ca noi am inteles demult ca depindem de crizele ei menopauzante, cu bufeuri si transpiratii pe coloana vertebrala ce se resimt de la sapte poste i-am acceptat orice stare de lehamite , alegand sa stam cuminti si iubitori sa nu suparam cumva ca existam ; ni s-au dat de multe ori sperante, la schimb cu temele pe care trebuia sa ni le facem, de fiecare data altele, din ce in ce mai grele si mai scumpe,obligatoriu politice, ca la sfarsit sa ni se spuna:
"uitati-va lung,ca n-o sa primiti nimic - n-avem si pt voi "
Fugiti.....
....pana nu vin astia la putere...
Adunate de la Bacalaureatul lui peste...imparatul susu-n josului mioritic ...
Inima este cel mai important organ genital al omului.
Cu ajutorul cainelui Vitoria Lipan si-a gasit foarte repede zacamintele sotului.
In 1877 trupelor rusesti li s-a permis sa traverseze teritoriul Romaniei, impreuna cu tancuri si avioane, iar romanii le-au dat mancare si cazare contracost.
Poezia "Sburatorul" de Ion Has Radulescu este un omagiu adus aviatorilor romani.
Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa
Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia.. In "Scrisoarea a treia" se desfasoara batalia de la Rovinari.
Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant "Tu esti Mircea?", domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix: "Da-mparate! ". Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.
Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii fugind, dintre care este amintita "inspre Dunare, o mina."
La a-2-a parte a subiectul cerinta este compunerea unei scrisori catre o persoana imaginara pe nume Paula. Un elev raspunde(in scris):"Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet... si pe Paula nici nu o cunosc!"
Manole a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze.
Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada "Miorita" este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de fluiere.
Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.
Calin tine de mîna mireasa care are parul lung de fericire.
Ea lupta sa puna mîna pe dragostea flacaului.
Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.
Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.
Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.
În romanul "Rascoala" personajul principal este poporul si marea masa a taranilor.
Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.
Nechifor Lipan statea " pe spate cu fatza in jos"..
Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata.
Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.
Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cât o carte groasa, si are atâtea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intâlnesti cu ea si in final.
În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.
Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o mânã conducea calul, cu o mânã îsi tinea matele si cu o mânã se bãtea cu Manea..
Zoe si Tipãtescu se iubeau pe la spate.
Împãratul avea o grãdinã si în fund un mãr.
Eminescu este trist pentru cã nu a reusit sã facã nimic în viata.
Adunate de la Bacalaureatul lui peste...imparatul susu-n josului mioritic ...
Inima este cel mai important organ genital al omului.
Cu ajutorul cainelui Vitoria Lipan si-a gasit foarte repede zacamintele sotului.
In 1877 trupelor rusesti li s-a permis sa traverseze teritoriul Romaniei, impreuna cu tancuri si avioane, iar romanii le-au dat mancare si cazare contracost.
Poezia "Sburatorul" de Ion Has Radulescu este un omagiu adus aviatorilor romani.
Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa
Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia.. In "Scrisoarea a treia" se desfasoara batalia de la Rovinari.
Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant "Tu esti Mircea?", domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix: "Da-mparate! ". Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.
Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii fugind, dintre care este amintita "inspre Dunare, o mina."
La a-2-a parte a subiectul cerinta este compunerea unei scrisori catre o persoana imaginara pe nume Paula. Un elev raspunde(in scris):"Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet... si pe Paula nici nu o cunosc!"
Manole a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze.
Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada "Miorita" este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de fluiere.
Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.
Calin tine de mîna mireasa care are parul lung de fericire.
Ea lupta sa puna mîna pe dragostea flacaului.
Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.
Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.
Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.
În romanul "Rascoala" personajul principal este poporul si marea masa a taranilor.
Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.
Nechifor Lipan statea " pe spate cu fatza in jos"..
Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata.
Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.
Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cât o carte groasa, si are atâtea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intâlnesti cu ea si in final.
În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.
Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o mânã conducea calul, cu o mânã îsi tinea matele si cu o mânã se bãtea cu Manea..
Zoe si Tipãtescu se iubeau pe la spate.
Împãratul avea o grãdinã si în fund un mãr.
Eminescu este trist pentru cã nu a reusit sã facã nimic în viata.
miercuri, 21 septembrie 2011
Daca e miercuri e Danemarca !
A inceput , la Copenhaga , Campionatul Mondial de ciclism. Elita mondiala a ciclistilor se intrece azi la cotratimp ,pe un traseu aproape plat; David Millar şi Bradley Wiggins,Fabian Cancellara si Tony Martin ca sa nu amitim decat de 4 din cei mai buni campioni de contratimp evolueaza sub presiune,pt ca Fabian nu a avut un sezon extraordinar.Vom urmari cu interes cursa de azi, eu bineinteles sustinandu-l pe Cancellara :) Englezii, germanul sau elvetianul vor fi purtatorii tricoului curcubeu ?sau vom avea surprize?
Update:
Imediat după cursă, au apărut câteva variante potrivit cărora Fabian Cancellara s-a lăsat afectat de fuziunea dintre RadioShack şi Leopard-Trek. Cele două echipe au făcut public parteneriatul în timpul Turului Spaniei, însă nu i-au anunţat şi pe ciclişti, care au aflat toate informaţiile din presă. Fostul deţinător al tricoului curcubeu a ţinut să infirme zvonurile care au pus eşecul său pe seama fuziunii: “Am contract cu Leopard-Trek în continuare şi îl voi respecta. Lucruri precum acestea se întâmplă în viaţă şi în afaceri. Ceea ce ştiu e că voi da totul pe bicicletă. În viaţă apar tot felul de momente. Uitaţi-vă la UBS. A pierdut trei miliarde de dolari, doar pentru că cineva a apăsat butonul greşit. Asta a fost mult mai grav decât prin ce trecem noi”.
Acum, Cancellara mai are o şansă pentru a şterge toate înfrângerile suferite în actualul sezon, fie că este vorba despre cele din clasice sau de la contratimp. Cursa în cauză este cea de şosea, de la Campionatele Mondiale. Aceasta va avea loc duminică, iar elveţianul a declarat în mai multe rânduri că se gândeşte la victorie.
Negocierea
Bogdan Aurescu
Negociatorul sef al Romaniei in dosarul scutului antiracheta, Bogdan Aurescu, explica intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Ziare.com cat de dificile au fost negocierile pentru ca acordul sa reflecte cat mai bine interesele partii romane, care este importanta semnarii acordului si ce pasi mai trebuie facuti pentru ca el sa fie implementat.
Secretarul de stat subliniaza faptul ca prin participarea la acest proiect Romania va avea o "cunoastere aprofundata a uneia din misiunile cheie ale NATO", va stabili canale privilegiate de dialog cu SUA si va consolida cooperarea transatlantica, atat la nivel bilateral, cat si in interiorul NATO.
In ceea ce priveste amenintarile externe cu care se confrunta in prezent Romania, acesta atrage atentia asupra faptului ca exista numeroase studii care au dovedit ca "fenomenul rachetelor balistice cu raza scurta si medie de actiune prolifereaza", iar tara noastra se afla "intr-o zona de vulnerabilitate crescuta fata de potentiale astfel de atacuri".
Bogdan Aurescu remarca si faptul ca prin semnarea acordului avem de-a face cu o situatie "win-win", in care ambele parti castiga, iar cele 36 de reuniuni care au precedat rundele de negocieri cu partea americana s-au finalizat cu succes.
Referitor la pasii urmatori care vor fi facuti in vederea implementarii acordului, Bogdan Aurescu mentioneaza atat ratificarea acestuia de catre Parlament, cat si trecerea in revista a acordurilor semnate anterior cu SUA, ca urmare a parteneriatului din 2005, cat si incheierea unor aranjamente de implementare noi.
In principiu, anul viitor sau la inceputul anului 2013 urmeaza sa inceapa lucrarile principale in Baza, iar la orizontul lui 2015 se intentioneaza ca sistemul antiracheta din Romania sa fie deplin functional si operational, mai precizeaza secretarul de stat din Ministerul de Externe.
In ceea ce priveste achizitionarea de avioane de lupta multirol, totul depinde de "ofertele tehnice si financiare concrete care nu sunt inca primite de catre partea romana".
Basescu: Este si in interesul SUA ca la frontiera NATO sa se afle un stat puternic
I. Chifu: Va conta modul in care Parteneriatul Strategic cu SUA va fi aplicat - Interviu Ziare.com
Care este importanta scutului antiracheta si care sunt cele mai mari amenintari la adresa Romaniei carora el va trebui sa le faca fata?
Prin acordul dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania se confirma pentru prima data in mod expres, intr-un document juridic bilateral, Parteneriatul Strategic romano-american, considerat de parti "mai profund si mai extins".
Acordul este confirmarea nivelului de excelenta a acestui Parteneriat in domeniul militar si de securitate si, in acelasi timp, o premisa pentru dezvoltarea sa in continuare.
Practic, dovedim in fata partenerilor americani si a intregii comunitati internationale ca Romania este ferm angajata in a-si aduce contributia la eforturile depuse in slujba securitatii globale.
Participand la acest proiect, Romania va avea o cunoastere aprofundata a uneia din misiunile cheie ale NATO, va stabili canale privilegiate de dialog cu SUA si va consolida cooperarea transatlantica, atat la nivel bilateral, cat si in interiorul NATO.
La nivel mai tehnic, acordul transpune in plan juridic angajamentul Romaniei de a participa in cadrul Sistemului Statelor Unite din Europa de aparare impotriva rachetelor balistice, realizat printr-o Abordare Adaptiva in Etape, prin amplasarea unor elemente ale acestui sistem pe teritoriul Romaniei, in baza aeriana de la Deveselu, precum si reglementarea relatiei dintre cooperarea romano-americana in domeniul apararii antiracheta si dezvoltarea sistemului NATO de aparare antiracheta.
In ceea ce priveste amenintarile, exista numeroase studii care au dovedit ca fenomenul rachetelor balistice cu raza scurta si medie de actiune prolifereaza. Avem aici in vedere atat actori statali, cat si non-statali, care au preocupari destul de intense pentru a dezvolta sau achizitiona astfel de tehnologii.
Din aceasta perspectiva, zona europeana, sud-estul european, deci inclusiv teritoriul Romaniei, se afla intr-o zona de vulnerabilitate crescuta fata de potentiale astfel de atacuri. Nu spunem ca suntem in momentul acesta tinta unor astfel de preocupari, dar potentialul exista. Prin urmare, la nivelul Aliantei Nord-Atlantice s-a luat decizia, la summit-ul NATO de la Lisabona, de a dezvolta un sistem NATO antiracheta.
Sistemul american antiracheta, la care Romania participa prin acest acord semnat foarte recent, pe 13 septembrie, la Washington, reprezinta o contributie esentiala la sistemul pe care NATO doreste sa il dezvolte.
Acordul semnat in 13 septembrie impreuna cu SUA vine la momentul oportun din perspectiva viitorului Summit NATO de la Chicago, din mai 2012, avand in vedere ca unul dintre obiectivele urmarite este decizia cu privire la inaugurarea unei capabilitati antiracheta intermediare a NATO, incepand din 2012, pe baza a ceea ce s-a realizat deja in faza intai a acestui European Phased Addaptive Approach al SUA in Europa.
Care au fost punctele din acord cel mai dificil de negociat si cum au fost depasite problemele?
Ca sef al delegatiei Romaniei care a negociat acest acord va pot asigura ca fiecare aspect a fost tratat cu maxima atentie si ca au fost depuse eforturi sustinute pentru ca fiecare articol si paragraf al acestui document sa reflecte, in cea mai mare masura, interesul partii romane.
Mai mult, interesul tarii noastre este bine protejat din punct de vedere juridic, politic si militar. Pentru a reusi acest lucru, am avut alaturi de mine, in delegatia pe care am condus-o, reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apararii Nationale si ai altor institutii din sistemul de securitate nationala cu competente in domeniu. Am lucrat intens alaturi de ei, iar pentru pregatirea rundelor de negociere cu partenerii americani au avut loc 36 de reuniuni in formatul inter-institutional de care va spuneam.
Ca scurt istoric, pentru a vizualiza traseul efectiv al negocierilor, procesul a demarat la data de 4 februarie 2010, cand Ellen Tauscher, sub-secretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala in cadrul Departamentului de Stat al SUA, i-a prezentat Presedintelui Romaniei propunerile Presedintelui SUA, Barack Obama, vizand participarea Romaniei in proiectul american de antiracheta in Europa. La aceeasi data, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a decis sa se dea curs propunerii americane.
Proiectul de text al partii romane a fost transmis partii americane la 16 iunie 2010, negocierile propriu-zise (care au fost precedate de doua runde de consultari pregatitoare, la 4 februarie 2010 si 11 mai 2010) incepand in iunie 2010.
In total s-au desfasurat 8 intalniri bilaterale cu privire la textul Acordului, dintre care sapte runde consacrate discutiilor pe fond (desfasurate la Bucuresti, la 17-18 iunie 2010, 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010, 14 decembrie 2010, 8 martie 2011, 6 aprilie 2011, 4 mai 2011).
Cu prilejul rundei a 7-a, din 4 mai 2011, textul Acordului a fost convenit ad referendum, la nivelul delegatiilor de negociatori. Runda din 4 mai 2011 a fost precedata de anuntul public, la data de 3 mai 2011, de catre Presedintele Romaniei, dl. Traian Basescu, al locatiei in care va fi amplasat sistemul american antiracheta in Romania - baza militara Deveselu (jud. Olt), pe baza deciziei CSAT in acest sens din data de 2 mai 2011.
In cadrul ultimei intalniri, care a avut loc la Washington, la 6 iunie 2011, a fost verificat textul Acordului din punct de vedere al redactarii in limbile romana si engleza si s-a procedat la parafarea textului de catre sefii celor doua delegatii de negociatori.
Ce castiga Romania si ce castiga SUA prin semnarea acestui acord?
In cazul acestui acord, cum bine ati remarcat, avem de-a face cu o situatie win-win, ambele parti castiga.
Astfel, avantajul nostru principal este ca securitatea nationala a tarii noastre este intarita. Vom avea pe teritoriul nostru un sistem de aparare de ultima tehnologie, iar acest lucru este, fara indoiala, un avantaj de necontestat. In acest punct as dori insa sa subliniez ca acest sistem antiracheta este unul strict defensiv, destinat descurajarii unor posibile atacuri si nicidecum indreptat impotriva cuiva. Totodata, in ceea ce priveste profilul nostru international ca tara, acesta a crescut odata cu participarea la scutul american antiracheta, avand la baza profilul important pe care il avem in cadrul NATO.
In plus, amplasarea acestui sistem pe teritoriul Romaniei, in afara de faptul ca sporeste securitatea Romaniei, sporeste securitatea zonelor invecinate Romaniei si vecinilor Romaniei, aduce un plus de siguranta pentru apararea nationala, si reprezinta o contributie la securitatea SUA si a celorlalti aliati NATO.
De asemenea, dincolo de cooperarea efectiva in baza de la Deveselu, Acordul mai prevede si posibilitatea pentru militarii romani de a se instrui, de a fi antrenati de catre partea americana cu privire la aspecte legate de apararea antiracheta, inclusiv operatiunile de tip antiracheta care vor fi dezvoltate in context NATO.
Prin urmare, un avantaj deosebit pe care militarii romani il vor avea in urma acestei colaborari va fi acela ca, in cadrul NATO, ei vor fi, poate, printre cei mai bine pregatiti, alaturi de militarii americani si cei polonezi. Prin urmare, ei vor putea avea un rol important in gestionarea sistemului NATO, atunci cand acesta va fi functional.
Sa nu uitam ca baza va avea un comandant roman. Textul prevede chiar ca baza este romana, sub jurisdictia suverana a Romaniei, ca legile si celelalte norme valabile in Romania continua sa fie aplicabile acolo. Proprietatea bazei si a infrastructurii existente acolo ramane in continuare a Romaniei.
Nu in ultimul rand, raportul dintre beneficiile asigurarii securitatii noastre prin acest sistem amplasat in Romania si cheltuielile pe care partea romana le face direct cu amenajarea bazei de la Deveselu sunt extrem de favorabile partii romane. Partea americana va suporta integral cheltuielile legate de interceptori, de amenajarea Bazei de la Deveselu, cheltuieli care fusesera aproximate la o suma de 400 de milioane de dolari, plus o suma de intretinere anuala a facilitatii din baza si costul interceptorilor care se ridica la aproximativ 10 milioane de dolari per interceptor - vom avea cel putin 24 de interceptori in baza de la Deveselu. Deci, din punctul acesta de vedere lucrurile sunt foarte clare: Romania nu cheltuieste aproape nimic. Sigur, sunt cheltuieli legate de folosirea comuna a Bazei care vor fi impartite proportional cu gradul de utilizare, precum si cu asigurarea securitatii Bazei.
In ceea ce priveste partea americana si castigurile ei, consideram ca SUA au in Romania un partener strategic de incredere si pe care se pot baza. Vom depune toate eforturile ca acest acord sa fie implementat cat mai repede, astfel incat viziunea noastra comuna privind securitatea nationala si cea internationala sa poata fi realizata.
Care sunt pasii urmatori?
Avem in vedere ca in perioada imediat urmatoare sa punem, in spiritul transparentei, textul Acordului la dispozitia publicului.
Apoi, urmatorii pasi ar fi ca proiectul legii de ratificare a Acordului sa fie aprobat de catre Guvern si apoi sa fie transmis Parlamentului pentru ratificare.
Dupa ratificare, urmatorul moment este intrarea in vigoare a Acordului, dupa care urmeaza efectiv aplicarea sa.
Sigur ca mai exista un numar de documente de implementare cu privire la care cele doua parti urmeaza sa mai lucreze. Deci, efortul de negociere nu este complet finalizat.
Acordul din 2005 privind prezenta trupelor americane pe teritoriul Romaniei a determinat incheierea unui numar de 18 aranjamente de implementare. Am inceput deja cu partea americana sa trecem in revista aceste acorduri, sa vedem in ce masura ele trebuie sa fie modificate pentru a fi adaptate si pentru a facilita aplicarea Acordului semnat pe 13 septembrie. Totodata, este mentionata in Acord o serie de noi aranjamente de implementare care ar trebui sa fie incheiate.
In sfarsit, undeva spre sfarsitului anului viitor sau inceputul anului 2013 urmeaza sa inceapa lucrarile principale in Baza.
La orizontul lui 2015 se intentioneaza ca sistemul antiracheta din Romania sa fie deplin functional si operational.
Opozitia a fost consultata inainte de semnarea acestui acord? In 2012 avem alegeri, ce garantii au SUA ca prevederile din cele doua documente semnate in timpul vizitei presedintelui Basescu vor fi puse in aplicare si de viitorii guvernanti?
Am avut un dialog interinstitutional eficient si constructiv cu Comisiile de Politica Externa din Senat si Camera Deputatilor - din care fac parte, evident, si parlamentari ai Opozitiei. MAE a avut o atitudine deschisa si proactiva si a dovedit transparenta pe parcursul procesului de negociere.
Dincolo de informarile periodice transmise si care au fost apreciate, de exemplu, de conducerea Comisiei de Politica Externa a Senatului chiar cu ocazia reuniunii anuale a diplomatiei romane, vreau sa mentionez intalnirea pe care am avut-o pe data de 4 mai 2011, impreuna cu dna Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentului si securitate internationala, sef al delegatiei americane de negociere, insotiti de membrii importanti ai celor doua delegatii, inclusiv directorul Agentiei SUA de Aparare Antiracheta, generalul Patrick O'Reilly, si conducerea Comandamentului European al SUA, la Parlament, cu membrii comisiilor reunite de Politica Externa si de Aparare, ai Grupului de Prietenie cu SUA, cu presedintele si vicepresedintele Senatului.
Aceasta intalnire, organizata la initiativa MAE, a permis un schimb deschis si substantial de opinii pe tema sistemului.
Partea americana a apreciat in mod deosebit sustinerea politica generala, din partea tuturor fortelor politice parlamentare, a proiectului participarii Romaniei in sistemul american antiracheta.
S-a luat o decizie privind achizitionarea de avioane multirol? In ce conditii isi va permite Romania sa beneficieze de F-16 noi?
Traian Basescu: Nu avem bani de F16 - exista solutie sa le luam
In declaratia comuna privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI intre Romania si Statele Unite ale Americii, adoptata la 13 septembrie de catre Presedintii roman si american se arata ca partile intentioneaza sa lucreze impreuna in ceea ce priveste modernizarea fortelor aeriene.
Concret, citatul din declaratie este: "Intentionam sa lucram impreuna la o abordare regionala care poate ajuta statele europene interesate sa isi modernizeze fortele aeriene". Este o declaratie de intentie neconstrangatoare juridic, inclusa intr-un document politic, care nu prejudeca asupra deciziilor ce vor fi luate de catre factorii de decizie competenti din Romania.
Implementarea unui astfel de proiect depinde de evolutiile concrete ulterioare, care vor fi tratate in plan bilateral la nivelul ministerelor de resort. Aceste evolutii depind de ofertele tehnice si financiare concrete care nu sunt inca primite de catre partea romana
Negociatorul sef al Romaniei in dosarul scutului antiracheta, Bogdan Aurescu, explica intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Ziare.com cat de dificile au fost negocierile pentru ca acordul sa reflecte cat mai bine interesele partii romane, care este importanta semnarii acordului si ce pasi mai trebuie facuti pentru ca el sa fie implementat.
Secretarul de stat subliniaza faptul ca prin participarea la acest proiect Romania va avea o "cunoastere aprofundata a uneia din misiunile cheie ale NATO", va stabili canale privilegiate de dialog cu SUA si va consolida cooperarea transatlantica, atat la nivel bilateral, cat si in interiorul NATO.
In ceea ce priveste amenintarile externe cu care se confrunta in prezent Romania, acesta atrage atentia asupra faptului ca exista numeroase studii care au dovedit ca "fenomenul rachetelor balistice cu raza scurta si medie de actiune prolifereaza", iar tara noastra se afla "intr-o zona de vulnerabilitate crescuta fata de potentiale astfel de atacuri".
Bogdan Aurescu remarca si faptul ca prin semnarea acordului avem de-a face cu o situatie "win-win", in care ambele parti castiga, iar cele 36 de reuniuni care au precedat rundele de negocieri cu partea americana s-au finalizat cu succes.
Referitor la pasii urmatori care vor fi facuti in vederea implementarii acordului, Bogdan Aurescu mentioneaza atat ratificarea acestuia de catre Parlament, cat si trecerea in revista a acordurilor semnate anterior cu SUA, ca urmare a parteneriatului din 2005, cat si incheierea unor aranjamente de implementare noi.
In principiu, anul viitor sau la inceputul anului 2013 urmeaza sa inceapa lucrarile principale in Baza, iar la orizontul lui 2015 se intentioneaza ca sistemul antiracheta din Romania sa fie deplin functional si operational, mai precizeaza secretarul de stat din Ministerul de Externe.
In ceea ce priveste achizitionarea de avioane de lupta multirol, totul depinde de "ofertele tehnice si financiare concrete care nu sunt inca primite de catre partea romana".
Basescu: Este si in interesul SUA ca la frontiera NATO sa se afle un stat puternic
I. Chifu: Va conta modul in care Parteneriatul Strategic cu SUA va fi aplicat - Interviu Ziare.com
Care este importanta scutului antiracheta si care sunt cele mai mari amenintari la adresa Romaniei carora el va trebui sa le faca fata?
Prin acordul dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania se confirma pentru prima data in mod expres, intr-un document juridic bilateral, Parteneriatul Strategic romano-american, considerat de parti "mai profund si mai extins".
Acordul este confirmarea nivelului de excelenta a acestui Parteneriat in domeniul militar si de securitate si, in acelasi timp, o premisa pentru dezvoltarea sa in continuare.
Practic, dovedim in fata partenerilor americani si a intregii comunitati internationale ca Romania este ferm angajata in a-si aduce contributia la eforturile depuse in slujba securitatii globale.
Participand la acest proiect, Romania va avea o cunoastere aprofundata a uneia din misiunile cheie ale NATO, va stabili canale privilegiate de dialog cu SUA si va consolida cooperarea transatlantica, atat la nivel bilateral, cat si in interiorul NATO.
La nivel mai tehnic, acordul transpune in plan juridic angajamentul Romaniei de a participa in cadrul Sistemului Statelor Unite din Europa de aparare impotriva rachetelor balistice, realizat printr-o Abordare Adaptiva in Etape, prin amplasarea unor elemente ale acestui sistem pe teritoriul Romaniei, in baza aeriana de la Deveselu, precum si reglementarea relatiei dintre cooperarea romano-americana in domeniul apararii antiracheta si dezvoltarea sistemului NATO de aparare antiracheta.
In ceea ce priveste amenintarile, exista numeroase studii care au dovedit ca fenomenul rachetelor balistice cu raza scurta si medie de actiune prolifereaza. Avem aici in vedere atat actori statali, cat si non-statali, care au preocupari destul de intense pentru a dezvolta sau achizitiona astfel de tehnologii.
Din aceasta perspectiva, zona europeana, sud-estul european, deci inclusiv teritoriul Romaniei, se afla intr-o zona de vulnerabilitate crescuta fata de potentiale astfel de atacuri. Nu spunem ca suntem in momentul acesta tinta unor astfel de preocupari, dar potentialul exista. Prin urmare, la nivelul Aliantei Nord-Atlantice s-a luat decizia, la summit-ul NATO de la Lisabona, de a dezvolta un sistem NATO antiracheta.
Sistemul american antiracheta, la care Romania participa prin acest acord semnat foarte recent, pe 13 septembrie, la Washington, reprezinta o contributie esentiala la sistemul pe care NATO doreste sa il dezvolte.
Acordul semnat in 13 septembrie impreuna cu SUA vine la momentul oportun din perspectiva viitorului Summit NATO de la Chicago, din mai 2012, avand in vedere ca unul dintre obiectivele urmarite este decizia cu privire la inaugurarea unei capabilitati antiracheta intermediare a NATO, incepand din 2012, pe baza a ceea ce s-a realizat deja in faza intai a acestui European Phased Addaptive Approach al SUA in Europa.
Care au fost punctele din acord cel mai dificil de negociat si cum au fost depasite problemele?
Ca sef al delegatiei Romaniei care a negociat acest acord va pot asigura ca fiecare aspect a fost tratat cu maxima atentie si ca au fost depuse eforturi sustinute pentru ca fiecare articol si paragraf al acestui document sa reflecte, in cea mai mare masura, interesul partii romane.
Mai mult, interesul tarii noastre este bine protejat din punct de vedere juridic, politic si militar. Pentru a reusi acest lucru, am avut alaturi de mine, in delegatia pe care am condus-o, reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apararii Nationale si ai altor institutii din sistemul de securitate nationala cu competente in domeniu. Am lucrat intens alaturi de ei, iar pentru pregatirea rundelor de negociere cu partenerii americani au avut loc 36 de reuniuni in formatul inter-institutional de care va spuneam.
Ca scurt istoric, pentru a vizualiza traseul efectiv al negocierilor, procesul a demarat la data de 4 februarie 2010, cand Ellen Tauscher, sub-secretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala in cadrul Departamentului de Stat al SUA, i-a prezentat Presedintelui Romaniei propunerile Presedintelui SUA, Barack Obama, vizand participarea Romaniei in proiectul american de antiracheta in Europa. La aceeasi data, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a decis sa se dea curs propunerii americane.
Proiectul de text al partii romane a fost transmis partii americane la 16 iunie 2010, negocierile propriu-zise (care au fost precedate de doua runde de consultari pregatitoare, la 4 februarie 2010 si 11 mai 2010) incepand in iunie 2010.
In total s-au desfasurat 8 intalniri bilaterale cu privire la textul Acordului, dintre care sapte runde consacrate discutiilor pe fond (desfasurate la Bucuresti, la 17-18 iunie 2010, 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010, 14 decembrie 2010, 8 martie 2011, 6 aprilie 2011, 4 mai 2011).
Cu prilejul rundei a 7-a, din 4 mai 2011, textul Acordului a fost convenit ad referendum, la nivelul delegatiilor de negociatori. Runda din 4 mai 2011 a fost precedata de anuntul public, la data de 3 mai 2011, de catre Presedintele Romaniei, dl. Traian Basescu, al locatiei in care va fi amplasat sistemul american antiracheta in Romania - baza militara Deveselu (jud. Olt), pe baza deciziei CSAT in acest sens din data de 2 mai 2011.
In cadrul ultimei intalniri, care a avut loc la Washington, la 6 iunie 2011, a fost verificat textul Acordului din punct de vedere al redactarii in limbile romana si engleza si s-a procedat la parafarea textului de catre sefii celor doua delegatii de negociatori.
Ce castiga Romania si ce castiga SUA prin semnarea acestui acord?
In cazul acestui acord, cum bine ati remarcat, avem de-a face cu o situatie win-win, ambele parti castiga.
Astfel, avantajul nostru principal este ca securitatea nationala a tarii noastre este intarita. Vom avea pe teritoriul nostru un sistem de aparare de ultima tehnologie, iar acest lucru este, fara indoiala, un avantaj de necontestat. In acest punct as dori insa sa subliniez ca acest sistem antiracheta este unul strict defensiv, destinat descurajarii unor posibile atacuri si nicidecum indreptat impotriva cuiva. Totodata, in ceea ce priveste profilul nostru international ca tara, acesta a crescut odata cu participarea la scutul american antiracheta, avand la baza profilul important pe care il avem in cadrul NATO.
In plus, amplasarea acestui sistem pe teritoriul Romaniei, in afara de faptul ca sporeste securitatea Romaniei, sporeste securitatea zonelor invecinate Romaniei si vecinilor Romaniei, aduce un plus de siguranta pentru apararea nationala, si reprezinta o contributie la securitatea SUA si a celorlalti aliati NATO.
De asemenea, dincolo de cooperarea efectiva in baza de la Deveselu, Acordul mai prevede si posibilitatea pentru militarii romani de a se instrui, de a fi antrenati de catre partea americana cu privire la aspecte legate de apararea antiracheta, inclusiv operatiunile de tip antiracheta care vor fi dezvoltate in context NATO.
Prin urmare, un avantaj deosebit pe care militarii romani il vor avea in urma acestei colaborari va fi acela ca, in cadrul NATO, ei vor fi, poate, printre cei mai bine pregatiti, alaturi de militarii americani si cei polonezi. Prin urmare, ei vor putea avea un rol important in gestionarea sistemului NATO, atunci cand acesta va fi functional.
Sa nu uitam ca baza va avea un comandant roman. Textul prevede chiar ca baza este romana, sub jurisdictia suverana a Romaniei, ca legile si celelalte norme valabile in Romania continua sa fie aplicabile acolo. Proprietatea bazei si a infrastructurii existente acolo ramane in continuare a Romaniei.
Nu in ultimul rand, raportul dintre beneficiile asigurarii securitatii noastre prin acest sistem amplasat in Romania si cheltuielile pe care partea romana le face direct cu amenajarea bazei de la Deveselu sunt extrem de favorabile partii romane. Partea americana va suporta integral cheltuielile legate de interceptori, de amenajarea Bazei de la Deveselu, cheltuieli care fusesera aproximate la o suma de 400 de milioane de dolari, plus o suma de intretinere anuala a facilitatii din baza si costul interceptorilor care se ridica la aproximativ 10 milioane de dolari per interceptor - vom avea cel putin 24 de interceptori in baza de la Deveselu. Deci, din punctul acesta de vedere lucrurile sunt foarte clare: Romania nu cheltuieste aproape nimic. Sigur, sunt cheltuieli legate de folosirea comuna a Bazei care vor fi impartite proportional cu gradul de utilizare, precum si cu asigurarea securitatii Bazei.
In ceea ce priveste partea americana si castigurile ei, consideram ca SUA au in Romania un partener strategic de incredere si pe care se pot baza. Vom depune toate eforturile ca acest acord sa fie implementat cat mai repede, astfel incat viziunea noastra comuna privind securitatea nationala si cea internationala sa poata fi realizata.
Care sunt pasii urmatori?
Avem in vedere ca in perioada imediat urmatoare sa punem, in spiritul transparentei, textul Acordului la dispozitia publicului.
Apoi, urmatorii pasi ar fi ca proiectul legii de ratificare a Acordului sa fie aprobat de catre Guvern si apoi sa fie transmis Parlamentului pentru ratificare.
Dupa ratificare, urmatorul moment este intrarea in vigoare a Acordului, dupa care urmeaza efectiv aplicarea sa.
Sigur ca mai exista un numar de documente de implementare cu privire la care cele doua parti urmeaza sa mai lucreze. Deci, efortul de negociere nu este complet finalizat.
Acordul din 2005 privind prezenta trupelor americane pe teritoriul Romaniei a determinat incheierea unui numar de 18 aranjamente de implementare. Am inceput deja cu partea americana sa trecem in revista aceste acorduri, sa vedem in ce masura ele trebuie sa fie modificate pentru a fi adaptate si pentru a facilita aplicarea Acordului semnat pe 13 septembrie. Totodata, este mentionata in Acord o serie de noi aranjamente de implementare care ar trebui sa fie incheiate.
In sfarsit, undeva spre sfarsitului anului viitor sau inceputul anului 2013 urmeaza sa inceapa lucrarile principale in Baza.
La orizontul lui 2015 se intentioneaza ca sistemul antiracheta din Romania sa fie deplin functional si operational.
Opozitia a fost consultata inainte de semnarea acestui acord? In 2012 avem alegeri, ce garantii au SUA ca prevederile din cele doua documente semnate in timpul vizitei presedintelui Basescu vor fi puse in aplicare si de viitorii guvernanti?
Am avut un dialog interinstitutional eficient si constructiv cu Comisiile de Politica Externa din Senat si Camera Deputatilor - din care fac parte, evident, si parlamentari ai Opozitiei. MAE a avut o atitudine deschisa si proactiva si a dovedit transparenta pe parcursul procesului de negociere.
Dincolo de informarile periodice transmise si care au fost apreciate, de exemplu, de conducerea Comisiei de Politica Externa a Senatului chiar cu ocazia reuniunii anuale a diplomatiei romane, vreau sa mentionez intalnirea pe care am avut-o pe data de 4 mai 2011, impreuna cu dna Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentului si securitate internationala, sef al delegatiei americane de negociere, insotiti de membrii importanti ai celor doua delegatii, inclusiv directorul Agentiei SUA de Aparare Antiracheta, generalul Patrick O'Reilly, si conducerea Comandamentului European al SUA, la Parlament, cu membrii comisiilor reunite de Politica Externa si de Aparare, ai Grupului de Prietenie cu SUA, cu presedintele si vicepresedintele Senatului.
Aceasta intalnire, organizata la initiativa MAE, a permis un schimb deschis si substantial de opinii pe tema sistemului.
Partea americana a apreciat in mod deosebit sustinerea politica generala, din partea tuturor fortelor politice parlamentare, a proiectului participarii Romaniei in sistemul american antiracheta.
S-a luat o decizie privind achizitionarea de avioane multirol? In ce conditii isi va permite Romania sa beneficieze de F-16 noi?
Traian Basescu: Nu avem bani de F16 - exista solutie sa le luam
In declaratia comuna privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI intre Romania si Statele Unite ale Americii, adoptata la 13 septembrie de catre Presedintii roman si american se arata ca partile intentioneaza sa lucreze impreuna in ceea ce priveste modernizarea fortelor aeriene.
Concret, citatul din declaratie este: "Intentionam sa lucram impreuna la o abordare regionala care poate ajuta statele europene interesate sa isi modernizeze fortele aeriene". Este o declaratie de intentie neconstrangatoare juridic, inclusa intr-un document politic, care nu prejudeca asupra deciziilor ce vor fi luate de catre factorii de decizie competenti din Romania.
Implementarea unui astfel de proiect depinde de evolutiile concrete ulterioare, care vor fi tratate in plan bilateral la nivelul ministerelor de resort. Aceste evolutii depind de ofertele tehnice si financiare concrete care nu sunt inca primite de catre partea romana
luni, 19 septembrie 2011
Pisicute de companie !
Ratiunea ne spune ca trebuie implicare si cleiul acela e jumatate in noi (alegerea) jumatate afara (liderul). Am pornit si eu, mai de mult, un proiect “Cauza” de ceva timp si, culmea, chiar asa se numeste: Romania 9. Dupa cateva luni sunt 461 de adeziuni si 521 de “like” uri, in timp ce la “nu torturati animalele”, pornita mai tarziu, a trecut de 100.000. Intre protectia animalelor si constiinta civica, e usor de ales, nu?
Am pornit de la acest comentariu de bun simt al unui prieten de pe fb pt ca sunt total de acord cu constatarea lui.Nimic nu-i mai misca pe oameni intr-un joc care este al democratiei: alegerea ,libertatea constintei. Totul se desfasoara la nivel de ograda,iar sloganul comunist ”daca nu esti cu mine esti impotriva mea” a devenit o virtute,o parada.Restul,niste prosti ! Daca nu esti cu mine - o sintagma, daca nu spusa ,gandita insa permanent te trimite imediat in sfera semidoctilor,a reactionarilor,a securistilor,a orice care te scoate din joc,la cheremul ”cleiului” ce se vrea cu adeziv fabricat numai in ograda.Nu exista dialog , nu se impartasesc idei decat cele batute-n cuie, gen ”stai”, ”culcat”,”mars” si alte comenzi folosite la dresarea necuvantatoarelor.
Daca ai pareri personale se trece la dresarea prin joarda,astfel incat,de frica sa-ti intre bine-n scafarlie cine-i ”boss”-ul, liderul.Daca ai putin ”clei” de la mama natura,nu-i bun, ca nu-i de-o calitate cu al lui.Nu se accepta ”clei” cu adezivi straini. Putem , deci,sa fim intelegatori cu acest apetit ce i-a cuprins pe unii, pt animalele de companie.Ele,pt o bucata de zahar sau ceva mai consistent de haleala tac si executa.Se practica de curand chiar si vopseaua; permanenta sau temporara,in functie de caz,naz si... haz !De aceea iubim cu patima animalele de companie si le recompensam cu like-uri multiple. Stau frumos !
sâmbătă, 17 septembrie 2011
Dramolete pentru fete .....
Pana una alta Mihai Neamtu si nu lazareanu cheama la lupta printr-un crez al libertatii,pe peretii fbook : o Noua Republica ! Dadui si io like lui M Neamtu,pe care-l gasii pe perete cu crezul lui ,chiar il plac pe omul asta si ma pomenii pe bloaga madamei . Ce dreaq? i-am mai dat si altadata like ,am si comentat la el ,dar nu cu madama de fata :roll:
Cica Lazaroiu se da lovit, e o noua victima . Vrea sa fie rugat ! NU-mi pute bine scenariul asta ,un nou atentat la lacrimogenie.... la povestea ciobanasului cu 3 turme de oi ce-a intrat in parlamentul EU via Rahova. Cica, special n-ar fi raspuns la intrebarea despre asistati ,ca sa-l dea Boc afara . Vba lui @Hantzi,dramolete pt fete :))
vineri, 16 septembrie 2011
Domnule filosof.....
...ma calci pe pantof !
Un ins ce-si zice filosof de sorginte socratian-platoniana,adasteazadin cand in cand sa -si rasfire coada-n evantai pe un for,nu ca l-ar iubi prea tare pe autor, ci pt ca acesta are scorul rank -ului mare la blog ,ca a putut crea un poem intr-un fel filosofic,repet ,plin de diamante lingvistice ,ca se ia in contre cu MARII literaturii si filosofiei ro,deci cu vibratie si vizibilitate maxima,oricat s-ar plange el de contrariu ;tanarul nostru filosof , va fi in ascensiune,si el,cu siguranta venind sporadic si doct-cum se crede,nu cum ar trebui sa fie,scuzandu-se de fiecare data ca nu a reusit sa citeasca pana la capat opera poetului.Pai daca o gasesti minunata si unicade-ai cazut in freza,la mintea gastei ca nu o mai lasi din mana ,iar daca-l si consideri unic,nu te ridici pana nu i-o inveti pe dinafara, ca sa-i intorci filosofeala pe toate partile pana iese untul din el. Nu judeca rau tanarul nostru filosof,care uite ,cu cuvinte putine, cu o oboseala nespecifica celor care -si scotocesc mintea zi si noapte ca sa gaseasca idei unice,vine,sparcaie cate-un bravissimo din varful palariei si bastonului,vbeste despre stelutze si pantofi si apoi pleaca pt o alta sesiune.De meditatie mediocra ....
Iar bravul nostru poet,altadata un scorpion plin de curaj,autor a unui Apel catre Europa si un samizdat ”NU” impotriva sistemului ticalosit sta si-i cerseste filosofului ,plin de speranta si dorinta dialogului doct,o mica atentie !Eu i-am raspuns !C-o fi bine ,c-o fi rau asta-i situatia !
Un ins ce-si zice filosof de sorginte socratian-platoniana,adasteazadin cand in cand sa -si rasfire coada-n evantai pe un for,nu ca l-ar iubi prea tare pe autor, ci pt ca acesta are scorul rank -ului mare la blog ,ca a putut crea un poem intr-un fel filosofic,repet ,plin de diamante lingvistice ,ca se ia in contre cu MARII literaturii si filosofiei ro,deci cu vibratie si vizibilitate maxima,oricat s-ar plange el de contrariu ;tanarul nostru filosof , va fi in ascensiune,si el,cu siguranta venind sporadic si doct-cum se crede,nu cum ar trebui sa fie,scuzandu-se de fiecare data ca nu a reusit sa citeasca pana la capat opera poetului.Pai daca o gasesti minunata si unicade-ai cazut in freza,la mintea gastei ca nu o mai lasi din mana ,iar daca-l si consideri unic,nu te ridici pana nu i-o inveti pe dinafara, ca sa-i intorci filosofeala pe toate partile pana iese untul din el. Nu judeca rau tanarul nostru filosof,care uite ,cu cuvinte putine, cu o oboseala nespecifica celor care -si scotocesc mintea zi si noapte ca sa gaseasca idei unice,vine,sparcaie cate-un bravissimo din varful palariei si bastonului,vbeste despre stelutze si pantofi si apoi pleaca pt o alta sesiune.De meditatie mediocra ....
Iar bravul nostru poet,altadata un scorpion plin de curaj,autor a unui Apel catre Europa si un samizdat ”NU” impotriva sistemului ticalosit sta si-i cerseste filosofului ,plin de speranta si dorinta dialogului doct,o mica atentie !Eu i-am raspuns !C-o fi bine ,c-o fi rau asta-i situatia !
Dle,
din sfere mult mai joase decat cele ale gandirii filosofice,ca io uite, nu reusesc
din lipsa de timp sa-l citesc nici pe Platon,nici pe Socrate gandeam ieri ca si
dvs,ca MODELUL e mama intelepciunii politice,ca si la filosofi de altfel. Eu am
un barbat mult mai destept ca mine,care lipsit de frustrari intelectuale,atunci
cand si-a scris teza de doctorat (nu si-a mai sustinut-o din lipsa de carnet
pcr),iar eu eram f mandra de el mi-a spus ,printre altele ca n-ar trebui sa ma
incred atata pt ca tezele de doctorat ,ca si cartile,din teze si
din carti se scriu. Sunt rare geniile care de la prima litera si pana la
ultima produc opere ,unicate sau cum s-or numi ele.Scria AVP pe undeva (prin
planeta Ou desigur) ca nu sunt mai multi de 60 astfel de oameni, din miliarde si
miliarde de muritori ,incluzandu-i in acest nr. bineinteles pe el si pe cei 12 .Asa ca
sa avem pretentia sa se fi nascut vreun geniu al retoricii,moralei si stiintei
de a filosofa in politica ro, cand nici macar intelectualii rasati nu reusesc
este prea mult spus.Va situati ,daca bine inteleg printre contemplatorii acestui
spectacol al odioseniei circului romanesc,dar in acelasi timp va plangeti de o
oboseala psihica dupa niste examene.Scuzati-mi obraznicia de a va intreba . Nu
cumva sunteti obosit de ai dvs care sunt, mult mai destepti decat ai nostri? In
tara in care dvs invatati sau traiti, politicienii sunt mai morali ,mai filosofi
sau mai oratori desavarsiti decat plevustile astea dambovitene ?
DPMDV Dna
Udrea este o politiciana la inceput de cariera care ,ca si ceilalti,nu prea are
habar de filosofia la nivel de doctrina,pt ca la Plescoiul ei , nu cred ca se
auzise de asa ceva. Dar,spre deosebire de altii,care stau prin politica la varf
de vreo 21 de ani invata repede si iata, ca scuipata sau adulata ea isi face
treaba. A invatat de la Basescu,dupa cum bine ati observat LECTIA de filosofie
politica romaneasca,dupa nas ,caz sau praz. La fel si dna Macovei,la fel chiar
si dna Musca care au avut cat de cat stiinta de a se descurca pe o scena de
saltimbaci politici sau de marionete ,dupa cum s-a constatat la una din
ele.Vorbeste AVP, ca vezi doamne dna Musca a fost eliminata de pe scena pt ca
dorea sa faca un salt mortal. Ha,ha,ha ! Dupa ce, ce?Ea,care si cu o floare la
ureche chiar,fusese atinsa de baietii cu ochi albastri? Nu Dle ,sunt paliere si
piste pt fiecare dintre cei care vor acolo sus,pe scena.Singuri si le
aleg,singuri alearga sau fac ghidusii. Mai morale sau mai putin morale.Pana una
alta printre stelutele de pe rochia-i de milioane de lire Dna Udrea este
recunoscuta pe plan mondial la nivel de turism si peste putin timp vom auzi
lucruri f importante despre ce a mai realizat.O respect nu ca are rochii si
pantofi pe care mi i-as dori si eu,nu ca e amanta presedintelui, nu ca e blonda
,iar eu mai mult cheala din cauza cancerului care m-a bantuit in ultimii 24 de
ani,nu ca sunt taliban portokaky,ci pt ca ea chiar a facut ceva pt guvernul
ro,aducand macar turismul si dezv regionala mai sus cu 10%.S-a auzit de Romania
,dle Merfu,chiar s-a auzit de BINE ! S-a miscat ,BINE,blonda de la drept ! La
fel ca si Dna Macovei care ,alergand pe pista si palierul sau a facut pt tara si
Europa o lege la care mme Merkel,de ex, nu s-ar fi gandit! Ca n-or fi coruptii
,furacioosii si incompetentii cantonati numai in Romania,iar contemplatorii
spectacolului de targ la Germania sau in celelalte tari dezvoltate. Dar ce sa te
faci cu misoginii si acritii !?!
joi, 15 septembrie 2011
Lovitura de maestru a lui BASESCU :)
Declaraţia comună privind parteneriatul strategic pentru secolul 21 dintre Statele Unite ale Americii şi România
Biroul de Afaceri Europene şi Eurasia
13 septembrie 2011
Statele Unite ale Americii (Statele Unite) şi România împărtăşesc o istorie unor legături strânse între popoarele noastre, un angajament faţă de democraţie, o relaţie durabilă strategică, precum şi dorinţa de a se confrunte cu provocările comune şi ameninţări. Legături strânse, profund conectaţi oamenii din Statele Unite şi România prin intermediul relaţiilor culturale, economice şi ştiinţifice. Acest parteneriat strategic reflectă excelenta cooperare şi extinderea între ţările noastre de a promova securitatea, democraţia, oportunităţi de piaţă liberă, şi schimburile culturale.
Noi credem că dezvoltarea continuă a unui parteneriat strategic durabil şi pe termen lung creşte de securitate din Statele Unite şi România, precum şi securitatea zonei euro-atlantice. Piatra de temelie a cooperării noastre este solidaritatea cuprinsă în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede că un atac armat împotriva uneia sau mai multe Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), ţările trebuie să fie considerat un atac armat împotriva tuturor. Statele Unite şi România recunosc importanţa consolidării securităţii lor individuale şi colective de muncă în cadrul NATO, Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi alte organizaţii internaţionale, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi a dreptului internaţional.
Astăzi, cooperarea în domeniul securităţii între România şi Statele Unite este robust. Salutăm faptul că Statele Unite şi România au ajuns la un acord privind staţionarea în România elemente ale SUA din Europa abordare flexibilă faze de apărare anti-rachetă, care este o contribuţie extrem de valoroasă la dezvoltarea unei capacităţi de apărare anti-rachetă NATO. În acest context, pe 03 mai 2011, Statele Unite şi România au anunţat selecţie a Airbase ca site-ul a instalaţiei Deveselu, reafirmându-şi astfel angajamentul ambelor ţări noastre de apărare anti-rachetă. Desfăşurare este anticipată să apară în perioada 2015. Statele Unite şi România Bine aţi venit din noiembrie 2010 prin decizia NATO de a dezvolta o capacitate de apărare anti-rachetă pentru a oferi o acoperire completă şi de protecţie pentru toate populaţiile europene NATO, pe teritoriul şi forţele. Facilitatea de Deveselu este o componentă importantă a acestei capacităţi.
România şi Statele Unite cooperează, de asemenea, în linii mari şi de succes în domeniul securităţii, inclusiv prin Task Force East, care să permită Statelor Unite Comandamentul European şi a componentelor sale de serviciu periodic de a disloca în România pentru a lucra cu parteneri români şi conduc în mod efectiv exerciţii de instruire cu forţe militare din Europa Centrală şi de regiunea Mării Negre. Astfel de cooperare a pornit de la baza Acordului între Statele Unite ale Americii şi România în ceea ce priveşte activităţile forţelor Statelor Unite situate pe teritoriul de România, încheiat la Bucureşti la 06 decembrie 2005. Suntem doresc să lucreze împreună pe o abordare regională, care poate ajuta ţările europene interesate modernizeze forţele lor aeriene.
România şi Statele Unite ale Americii, de asemenea, au încheiat un parteneriat eficient, atât bilateral, cât şi în cadrul operaţiilor NATO, cum ar fi Misiunea NATO de Instruire în Irak, Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate din Afganistan, Forţei Kosovo (KFOR), şi Funcţionare Unified Protector în Libia şi alte operaţiuni, cum ar fi libertatea operaţiei Enduring Freedom şi de operaţiuni din Irak. Statele Unite salută aprobarea de români pentru o cerere de SUA de a utiliza baza aeriana Mihail Kogălniceanu, precum şi portul din apropiere de Constanta ca un hub logistic pentru materiale din SUA în tranzit spre şi din Afganistan şi alte zone de operare. Ambele naţiuni cred că o astfel de cooperare aduce beneficii pe termen lung reciproc pentru relaţia noastră de securitate şi întăreşte Alianţa NATO.
Vom continua să sprijine oportunităţi pentru creşterea schimburilor comerciale şi a investiţiilor, cooperarea între comunităţile de afaceri noastre, precum şi dezvoltarea cooperării industriale şi tehnologice mai profunde.
Preşedintele Obama a aprobat legislaţia co-sponsorizat de către mai mulţi membri ai Congresului, care va reforma modul în care ţările se califică în programul Visa Waiver pentru a se asigura că aliaţii puternic obţine considerare în mod corespunzător. Această legislaţie prevede că aspiranţii la Programul Visa Waiver se angajeze să consolidată de combatere a terorismului cooperare cu Statele Unite ale Americii. Aşteptăm cu nerăbdare să România îndeplinirea acestui obiectiv.
În urmărirea unei viziuni comune mai largi şi mai profunde Statele Unite ale Americii - Parteneriatul strategic România, Statele Unite şi România au identificat următoarele domenii de cooperare consolidată:
¨ antirachetă al SUA sistemul de apărare anti-rachetă al NATO şi capacitatea de apărare, recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea Statele Unite şi România şi aliaţii NATO europene şi îmbunătăţeşte stabilitatea regională;
· Dezarmare, non-proliferare, şi controlul armamentului;
· Combaterea terorismului, precum şi abordarea altor riscuri şi ameninţări emergente, inclusiv prin schimbul de informaţii consolidarea;
• În cooperare NATO, inclusiv interoperabilitatea îmbunătăţită şi cooperarea în domeniul echipamentelor de apărare şi materiale conexe;
· Cooperarea regională şi stabilitate, inclusiv în Europa de Est şi Balcanii de Vest, inclusiv prin îmbunătăţirea cooperarea NATO-UE, consolidarea instituţiile euro-atlantice, şi de căutarea de soluţii la conflictele prelungite;
· Comerţului şi a investiţiilor, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri, în timp ce reafirmă angajamentul nostru faţă de principiile economiei de piaţă, statul de drept, un mediu de afaceri solid, transparenţă şi integritate publică;
· Securitatea energetică, inclusiv asigurarea de surse diversificate şi a rutelor de transport, cum ar fi coridorul sudic, în curs de dezvoltare reţele inteligente, cercetarea surse neconvenţionale de energie, inclusiv gaze marna, şi urmărirea surse alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor de a atrage noi investiţii în sectorul energetic ;
· Democraţia şi statul de drept, drepturile omului, şi a bunei guvernări, inclusiv prin susţinerea cu fermitate acestor valori în regiune, în ţările din Parteneriatul Estic: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, şi pentru a impulsiona reforma şi consolidarea democraţiei în aceste ţări. În plus, munca noastră comună în sprijinul Comunităţii Democraţiilor şi apartenenţa noastră la ONU pentru Drepturile Omului a Consiliului sunt iniţiative valoroase;
Date de contact · Educaţie, cercetare şi oameni-la-oameni, facilitat, prin schimburi de profesionisti, investitori, oameni de afaceri, cadre universitare, cercetători şi ştiinţifice;
· Ştiinţă şi tehnologie, inclusiv un sprijin continuu pentru diversificarea contactelor între academic şi comunităţile lor de cercetare;
Parteneriatul nostru strategic elastice şi dinamice pot îmbunătăţi securitatea şi prosperitatea atât România, cât şi în Statele Unite, şi aşteptăm cu nerăbdare să cooperarea noastră pe viitor.
Washington, D.C., 13 septembrie 2011
Biroul de Afaceri Europene şi Eurasia
13 septembrie 2011
Statele Unite ale Americii (Statele Unite) şi România împărtăşesc o istorie unor legături strânse între popoarele noastre, un angajament faţă de democraţie, o relaţie durabilă strategică, precum şi dorinţa de a se confrunte cu provocările comune şi ameninţări. Legături strânse, profund conectaţi oamenii din Statele Unite şi România prin intermediul relaţiilor culturale, economice şi ştiinţifice. Acest parteneriat strategic reflectă excelenta cooperare şi extinderea între ţările noastre de a promova securitatea, democraţia, oportunităţi de piaţă liberă, şi schimburile culturale.
Noi credem că dezvoltarea continuă a unui parteneriat strategic durabil şi pe termen lung creşte de securitate din Statele Unite şi România, precum şi securitatea zonei euro-atlantice. Piatra de temelie a cooperării noastre este solidaritatea cuprinsă în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care prevede că un atac armat împotriva uneia sau mai multe Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), ţările trebuie să fie considerat un atac armat împotriva tuturor. Statele Unite şi România recunosc importanţa consolidării securităţii lor individuale şi colective de muncă în cadrul NATO, Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi alte organizaţii internaţionale, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi a dreptului internaţional.
Astăzi, cooperarea în domeniul securităţii între România şi Statele Unite este robust. Salutăm faptul că Statele Unite şi România au ajuns la un acord privind staţionarea în România elemente ale SUA din Europa abordare flexibilă faze de apărare anti-rachetă, care este o contribuţie extrem de valoroasă la dezvoltarea unei capacităţi de apărare anti-rachetă NATO. În acest context, pe 03 mai 2011, Statele Unite şi România au anunţat selecţie a Airbase ca site-ul a instalaţiei Deveselu, reafirmându-şi astfel angajamentul ambelor ţări noastre de apărare anti-rachetă. Desfăşurare este anticipată să apară în perioada 2015. Statele Unite şi România Bine aţi venit din noiembrie 2010 prin decizia NATO de a dezvolta o capacitate de apărare anti-rachetă pentru a oferi o acoperire completă şi de protecţie pentru toate populaţiile europene NATO, pe teritoriul şi forţele. Facilitatea de Deveselu este o componentă importantă a acestei capacităţi.
România şi Statele Unite cooperează, de asemenea, în linii mari şi de succes în domeniul securităţii, inclusiv prin Task Force East, care să permită Statelor Unite Comandamentul European şi a componentelor sale de serviciu periodic de a disloca în România pentru a lucra cu parteneri români şi conduc în mod efectiv exerciţii de instruire cu forţe militare din Europa Centrală şi de regiunea Mării Negre. Astfel de cooperare a pornit de la baza Acordului între Statele Unite ale Americii şi România în ceea ce priveşte activităţile forţelor Statelor Unite situate pe teritoriul de România, încheiat la Bucureşti la 06 decembrie 2005. Suntem doresc să lucreze împreună pe o abordare regională, care poate ajuta ţările europene interesate modernizeze forţele lor aeriene.
România şi Statele Unite ale Americii, de asemenea, au încheiat un parteneriat eficient, atât bilateral, cât şi în cadrul operaţiilor NATO, cum ar fi Misiunea NATO de Instruire în Irak, Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate din Afganistan, Forţei Kosovo (KFOR), şi Funcţionare Unified Protector în Libia şi alte operaţiuni, cum ar fi libertatea operaţiei Enduring Freedom şi de operaţiuni din Irak. Statele Unite salută aprobarea de români pentru o cerere de SUA de a utiliza baza aeriana Mihail Kogălniceanu, precum şi portul din apropiere de Constanta ca un hub logistic pentru materiale din SUA în tranzit spre şi din Afganistan şi alte zone de operare. Ambele naţiuni cred că o astfel de cooperare aduce beneficii pe termen lung reciproc pentru relaţia noastră de securitate şi întăreşte Alianţa NATO.
Vom continua să sprijine oportunităţi pentru creşterea schimburilor comerciale şi a investiţiilor, cooperarea între comunităţile de afaceri noastre, precum şi dezvoltarea cooperării industriale şi tehnologice mai profunde.
Preşedintele Obama a aprobat legislaţia co-sponsorizat de către mai mulţi membri ai Congresului, care va reforma modul în care ţările se califică în programul Visa Waiver pentru a se asigura că aliaţii puternic obţine considerare în mod corespunzător. Această legislaţie prevede că aspiranţii la Programul Visa Waiver se angajeze să consolidată de combatere a terorismului cooperare cu Statele Unite ale Americii. Aşteptăm cu nerăbdare să România îndeplinirea acestui obiectiv.
În urmărirea unei viziuni comune mai largi şi mai profunde Statele Unite ale Americii - Parteneriatul strategic România, Statele Unite şi România au identificat următoarele domenii de cooperare consolidată:
¨ antirachetă al SUA sistemul de apărare anti-rachetă al NATO şi capacitatea de apărare, recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea Statele Unite şi România şi aliaţii NATO europene şi îmbunătăţeşte stabilitatea regională;
· Dezarmare, non-proliferare, şi controlul armamentului;
· Combaterea terorismului, precum şi abordarea altor riscuri şi ameninţări emergente, inclusiv prin schimbul de informaţii consolidarea;
• În cooperare NATO, inclusiv interoperabilitatea îmbunătăţită şi cooperarea în domeniul echipamentelor de apărare şi materiale conexe;
· Cooperarea regională şi stabilitate, inclusiv în Europa de Est şi Balcanii de Vest, inclusiv prin îmbunătăţirea cooperarea NATO-UE, consolidarea instituţiile euro-atlantice, şi de căutarea de soluţii la conflictele prelungite;
· Comerţului şi a investiţiilor, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri, în timp ce reafirmă angajamentul nostru faţă de principiile economiei de piaţă, statul de drept, un mediu de afaceri solid, transparenţă şi integritate publică;
· Securitatea energetică, inclusiv asigurarea de surse diversificate şi a rutelor de transport, cum ar fi coridorul sudic, în curs de dezvoltare reţele inteligente, cercetarea surse neconvenţionale de energie, inclusiv gaze marna, şi urmărirea surse alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor de a atrage noi investiţii în sectorul energetic ;
· Democraţia şi statul de drept, drepturile omului, şi a bunei guvernări, inclusiv prin susţinerea cu fermitate acestor valori în regiune, în ţările din Parteneriatul Estic: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, şi pentru a impulsiona reforma şi consolidarea democraţiei în aceste ţări. În plus, munca noastră comună în sprijinul Comunităţii Democraţiilor şi apartenenţa noastră la ONU pentru Drepturile Omului a Consiliului sunt iniţiative valoroase;
Date de contact · Educaţie, cercetare şi oameni-la-oameni, facilitat, prin schimburi de profesionisti, investitori, oameni de afaceri, cadre universitare, cercetători şi ştiinţifice;
· Ştiinţă şi tehnologie, inclusiv un sprijin continuu pentru diversificarea contactelor între academic şi comunităţile lor de cercetare;
Parteneriatul nostru strategic elastice şi dinamice pot îmbunătăţi securitatea şi prosperitatea atât România, cât şi în Statele Unite, şi aşteptăm cu nerăbdare să cooperarea noastră pe viitor.
Washington, D.C., 13 septembrie 2011
miercuri, 14 septembrie 2011
Monica Macovei vs. Gabriel Resources Ltd
Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei s-a repezit intr-una din zile s-o stearga din lista lui de prieteni pe Monica Macovei,in urma ignorarii de catre aceasta a unui comentariu pertinent pe care il facuse pe Wall-ul de FB.I-am inteles atunci atat supararea cat si suspiciunea in privinta tacerii europarlamentarului,iar astazi am si raspunsul de care prietenul meu va fi f multumit. El trebuie sa inteleaga ca in politica,cea la nivel inalt,raspunsurile nu vin asa cum ni le-am dori,instantaneu ! In actualul contex politic,pripeala este distrugatoare.As mai dori sa-l intreb pe prietenul meu,daca interviul de mai jos,nu i se pare ca seamana ,in linii mari,cu al altcuiva ;)
Monica Macovei : "Nu cred că este un proiect util României. Este unul care aduce numai pagubă în toate domeniile! Trebuie să se calculeze efectiv în costuri, în bani costurile de mediu, riscul de accidente, cu costurile asupra sănătăţii şi mediului şi comparativ cu cât ne-ar aduce apropo de discuţiile cu rezerva de aur. De asemenea, e foarte important, trebuie să vedem licenţa de exploatare dată acum mulţi ani şi toate documentele trebuie desecretizate, pentru a se face o dezbatere reală"
Monica Macovei : "Îmi susţin punctul de vedere şi îmi susţin lucrurile în care cred, indiferent de ce spun colegii mei. Asta este important, să nu fim aşa uşor influenţabili de partid sau de alte organisme din care facem parte. Asta cred şi asta voi spune în continuare!".
Ei,io cred ca azi 14 sept 2011 a fost ziua propice pt ca Monica Macovei sa-i dea un raspuns prietenului meu,prin intermediul RFI :)
Monica Macovei : "Nu cred că este un proiect util României. Este unul care aduce numai pagubă în toate domeniile! Trebuie să se calculeze efectiv în costuri, în bani costurile de mediu, riscul de accidente, cu costurile asupra sănătăţii şi mediului şi comparativ cu cât ne-ar aduce apropo de discuţiile cu rezerva de aur. De asemenea, e foarte important, trebuie să vedem licenţa de exploatare dată acum mulţi ani şi toate documentele trebuie desecretizate, pentru a se face o dezbatere reală"
Monica Macovei : "Îmi susţin punctul de vedere şi îmi susţin lucrurile în care cred, indiferent de ce spun colegii mei. Asta este important, să nu fim aşa uşor influenţabili de partid sau de alte organisme din care facem parte. Asta cred şi asta voi spune în continuare!".
Ei,io cred ca azi 14 sept 2011 a fost ziua propice pt ca Monica Macovei sa-i dea un raspuns prietenului meu,prin intermediul RFI :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
